Și mergem și mergem pe asfaltul fierbinte, în umbra castanilor, în bătaia vântului, sufocați în aerul prea cald, mergem prea încet, legănându-ne mâinile ca atunci când eram mici. Suntem tot copii de atunci, închizând un ochi și cu mâna să atingi cerul, uitându-ne la soare, eu tot cu o frunză sau o floare în mână, tu tot cu capul pe umeri, mă tragi pe margine.
-Iambiental-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu